Stresul prelungit se dovedește a schimba forma și funcția creierului

Când se confruntă cu stres, nu este neobișnuit ca cineva să se concentreze cu greu și să uite cu ușurință. Cu toate acestea, stresul care este lăsat să dureze poate avea un impact mai rău asupra creierului. Un studiu recent a constatat chiar că stresul poate schimba forma creierului și poate interfera cu funcția acestuia.

Legătura dintre stres și forma creierului

Stresul declanșează o reacție în lanț în creier. Când este stresat, organismul produce mai mult cortizol. Acest hormon funcționează pentru a regla metabolismul, zahărul din sânge, tensiunea arterială și diverse alte funcții legate de răspunsul la stres.

Nivelurile de cortizol prea mari sunt dăunătoare pentru creier. Acest hormon poate interfera cu semnalizarea dintre celule, poate ucide celulele creierului și poate micșora o zonă a creierului numită cortexul prefrontal. Acesta este un domeniu care joacă un rol în memorie și învățare.

Stresul prelungit poate crește, de asemenea, dimensiunea amigdalei, partea a creierului care reglează răspunsurile emoționale și controlează comportamentul agresiv. Mărirea amigdalei face creierul mai susceptibil la stres.

În conformitate cu aceste descoperiri, un grup de cercetători de la Universitatea de Stat din Louisiana, SUA, a descoperit că stresul poate schimba forma anumitor celule din creier. Acest studiu a fost realizat pe modele animale și este acum publicat în Journal of Neuroscience .

În cadrul studiului, doar un factor de stres a reușit să schimbe forma celulelor astrocitelor din creier. Astrocitele sunt celule care curăță substanțele chimice rămase în creier după ce sunt folosite pentru a furniza semnale.

Astrocitele normale au multe ramuri către alte celule ale creierului. Funcția acestei ramuri este de a ajuta la transmiterea semnalelor între celule. Cu toate acestea, stresul face ca celulele ramurilor astrocitelor să se micșoreze, astfel încât celulele creierului nu pot trimite semnale așa cum ar trebui.

În plus, au găsit și altceva care interferează cu comunicarea dintre celulele creierului. Când se confruntă cu stresul, organismul produce hormonul norepinefrină. S-a descoperit că acest hormon inhibă producerea unei proteine ​​speciale în creier numită GluA1.

GluA1 este o proteină importantă necesară pentru semnalizarea în creier. Fără GluA1, celulele creierului nu pot comunica cu astrocitele. Se crede, de asemenea, că deficitul de GluA1 crește riscul bolii Alzheimer și a unui număr de probleme psihiatrice.

Poate creierul afectat de stres să revină la normal?

Creierul are o capacitate numită neuroplasticitate. Această abilitate permite creierului să reconstruiască căile neuronale perturbate anterior. Creierul este, de asemenea, capabil să se recupereze după efectele rănilor sau bolii, astfel încât funcția sa revină la normal.

Stresul prelungit poate schimba într-adevăr forma și structura creierului. Daunele pe care le provoacă se pot spune chiar că sunt destul de mari. Cu toate acestea, aceste modificări nu sunt de obicei permanente și pot fi încă inversate de creier.

Durata recuperării este cu siguranță influențată de mai mulți factori, în special de vârstă. Creierul adulților tineri se recuperează în general mai repede. Între timp, persoanele de vârstă mijlocie și persoanele în vârstă durează mai mult pentru a-și recupera căile neuronale ale creierului.

Cu toate acestea, asta nu înseamnă că persoanele în vârstă nu pot obține aceleași beneficii. Există pași pe care îi puteți lua pentru a crește neuroplasticitatea creierului și pentru a reduce impactul stresului. Aici sunt câțiva dintre ei.

1. Mișcare activă

Activitatea fizică de cel puțin 10 minute pe zi va declanșa producerea de endorfine. Acest hormon provoacă sentimente de fericire și crește dispozitie si concentrare. Nu numai corpul, ci și creierul va fi stimulat să funcționeze atunci când sunteți activ în sport.

2. Mănâncă o dietă nutritivă echilibrată

Creierul tău are nevoie de energie și nutrienți pentru a funcționa optim. Satisfaceti aceste nevoi consumand surse de carbohidrati complecsi, fructe si legume bogate in vitamine si minerale si alimente care sunt bune pentru creier.

3. Dormi suficient

Creierul este organul corpului care funcționează cel mai mult, iar somnul este un bun prilej de a-l odihni. În plus, lipsa somnului poate crește și producția de cortizol. Satisfaceti-va nevoile de odihna dormind 7-8 ore pe zi.

4. Gestionează stresul

Stresul este inevitabil. Cu toate acestea, puteți gestiona stresul astfel încât să nu vă schimbe forma creierului sau să nu provoace alte daune. Metodele care sunt adesea folosite pentru a gestiona stresul includ meditația, tehnicile de respirație sau odihna.

5. Socializează cu prietenii

Interacțiunile sociale cresc hormonii care induc fericirea și scad cortizolul. Când socializezi, comunici, gândești și înveți. Toate acestea sunt utile pentru creierul care se recuperează de la stres.

Stresul este un lucru firesc în viață. Stresul este util pentru a crește vigilența, astfel încât să fii atent pentru a face față situațiilor stresante. Schimbările care apar în perioadele de stres te pot face chiar mai productiv.

Noul stres devine o problemă dacă apare continuu, astfel încât să schimbe forma sau funcția corpului, inclusiv ceea ce se întâmplă cu creierul. Ori de câte ori este posibil, încercați să vă gestionați stresul în timp ce sunteți activ, mâncați alimente hrănitoare și socializați.

Postări recente

$config[zx-auto] not found$config[zx-overlay] not found