Astăzi, mulți și-au dat seama că și sănătatea mintală trebuie luată în considerare. Dovada este că tot mai mulți oameni se văd la psihologi sau merg la unități de sănătate atunci când se simt stresați și deprimați. Din păcate, unii oameni chiar își pun propriile diagnostice de sănătate mintală care nu sunt neapărat exacte. De exemplu, atunci când apare stresul, mulți oameni își autodiagnostică sănătatea mintală.
Autodiagnosticarea sănătății mintale, de fapt bună sau rea, oricum?
Practic, autodiagnosticarea nu este întotdeauna rea. Motivul este că, uneori, există anumite afecțiuni de sănătate de care poți fi conștient doar de tine. Între timp, alți oameni uneori cunosc doar suprafața, fără să știe mai multe despre ce se întâmplă cu tine.
O autodiagnosticare a sănătății mintale indică faptul că ești conștient de faptul că ți se întâmplă ceva neobișnuit. Este în regulă, totuși, nu ar trebui să vă opriți doar la autodiagnosticare în sine.
În schimb, pentru a afla dacă sănătatea ta mintală este într-adevăr compromisă sau nu, autodiagnostica este folosită doar ca început. În viitor, puteți consulta imediat un expert medical profesionist care vă poate ajuta cu autodiagnosticarea pe care o faceți. De exemplu, puteți merge la un psiholog sau un psihiatru.
Între timp, autodiagnostica este adesea înțeleasă greșit ca fiind singurul diagnostic necesar. Aceasta înseamnă că, după ce faceți acest lucru, este posibil să preferați să mergeți direct la tratament fără ajutorul unui profesionist. De fapt, această cale are potențialul de a vă dăuna sau cel puțin de a agrava starea pe care o experimentați.
Efectele nocive ale abuzului de competențe de autodiagnosticare pentru sănătatea mintală
Deși autodiagnosticarea este un bun început pentru a înțelege mai multe despre starea dumneavoastră de sănătate mintală, poate avea și consecințe grave dacă nu este utilizată corespunzător. Iată două riscuri care pot apărea ca urmare a autodiagnosticării.
1. Diagnosticat greșit
Un articol publicat în Psychology Today afirmă că simptomele găsite în timpul autodiagnosticării pot fi înțelese greșit ca semn al unei anumite tulburări de sănătate mintală. De fapt, aceste simptome pot fi un semn al unui fel de boală psihică sau chiar al unei alte boli fizice.
De exemplu, este posibil să simți că starea ta de spirit se schimbă frecvent. Apoi, faci un autodiagnostic al afecțiunii și crezi că ai o tulburare de sănătate mintală, cum ar fi depresia maniacal. De fapt, schimbările de dispoziție care apar în mod constant pot fi un semn al unei alte tulburări mintale. De exemplu, depresia acută sau tulburare de personalitate limită.
Dacă vă opriți la autodiagnosticare și nu consultați imediat un psiholog sau un psihiatru, este posibil să pierdeți detalii mai importante. De exemplu, din autodiagnosticare, decideți să luați anumite măsuri de precauție sau tratamente. S-ar putea să simți că aceste două lucruri sunt suficiente și adecvate. De fapt, este posibil ca soluția pe care o decideți singur să fie greșită.
Prin urmare, ar fi mai bine să mergeți la un medic pentru un diagnostic suplimentar. Puteți menționa rezultatele autodiagnosticului pe care l-ați făcut pentru a ajuta un psiholog sau un psihiatru să găsească mai repede problema de sănătate mintală cu care vă confruntați.
2. Întreținere greșită
Dacă faceți o autodiagnosticare greșită a sănătății mintale, acest lucru poate duce la erori de medicație pe care le faceți. Tratamentul nu este întotdeauna despre utilizarea medicamentelor, dar poate fi și despre metoda de tratament pe care o faci.
Este posibil ca tratamentul pe care îl faceți să nu aibă niciun efect asupra stării dumneavoastră de sănătate. Cu toate acestea, s-ar putea ca tratamentul să vă pună în pericol. De exemplu, din rezultatele autodiagnosticării, presupuneți că aveți tulburare de alimentație excesivă, atunci te hotarasti sa postesti, sa reduci portia de supraalimentare.
De fapt, nu știi sigur dacă te confrunți cu această afecțiune sau nu. Prin urmare, trebuie să vedeți cu adevărat un expert medical pentru că starea dumneavoastră va fi examinată amănunțit, nu doar din unul sau două simptome pe care le simțiți. În acest fel, dacă într-adevăr aveți o tulburare mintală, starea dumneavoastră poate fi rezolvată în mod corespunzător și adecvat.
Pași de urmat după autodiagnosticarea sănătății mintale
În loc să vă opriți la autodiagnosticare, există pași pe care îi puteți lua pentru a afla dacă aveți cu adevărat o tulburare mintală sau dacă aveți doar teamă și îngrijorare.
- Consultați un psiholog sau un psihiatru. Desigur, aceasta este prima alegere după ce faci un autodiagnostic. Experții vor afla mai multe despre sănătatea ta mintală.
- Comunicați cu colegii. Nu contează dacă „vorbești” cu un prieten despre simptomele pe care le bănuiești a fi o tulburare mintală. Poate că și prietenul tău o simte și se dovedește că aceste simptome nu sunt semne ale unei tulburări mintale grave.
- Aflați mai multe despre simptomele pe care le găsiți. Când vă autodiagnosticați sănătatea mintală, încercați să aflați mai multe informații. Nu citiți doar un articol, ci căutați jurnale de sănătate care vă pot sprijini diagnosticul.
