Este un instinct firesc atunci când ne este foame și apoi vedem mâncare, cu siguranță dorința și pofta de mâncare cresc instantaneu. Organismul îndeplinește diverse funcții și răspunde atunci când primește stimuli din exterior, inclusiv atunci când îi este foame, organismul face și diverse lucruri legate de funcțiile corpului pentru a răspunde la foame. Deci, cum a apărut foamea asta? Unora le este foame des, dar altora le este rar foame, care este diferența?
Apetitul este controlat de creier și de hormoni care lucrează împreună pentru a răspunde atunci când apetitul crește sau scade. Semnalul foamei va apărea atunci când glicemia din organism scade, deoarece a fost folosită ca energie – adică energie pentru a efectua diverse activități. Când semnalul este bine primit de creier, atunci în curând vor apărea apetitul și dorința de a mânca un aliment. Nu numai creierul care controlează pofta de mâncare, ci și diverși hormoni joacă un rol în acest sens, cum ar fi insulina, glucagonul, grelina și leptina.
Hipotalamus, parte a creierului care reglează apetitul
Creierul are propriile setări pentru a regla energia de intrare și de ieșire. Pentru a menține acest echilibru, creierul face apetitul în sus sau în jos. Atunci când energia produsă nu este suficientă pentru a susține activitățile desfășurate, creierul, în special hipotalamusul, va crește automat apetitul pentru a obține mai multă hrană care intră și apoi o transformă în energie. Hipotalamusul este partea a creierului care este responsabilă de îndeplinirea diferitelor funcții ale corpului prin producerea diverșilor hormoni, inclusiv hormoni care afectează apetitul. Hipotalamusul este cheia și centrul răspunsului la foame și apetit care va emite diferite funcții ale corpului ca răspuns la stimuli.
Melanocotrină
Melanocotrina 3 și 4 sunt receptori sau receptori de mesaj prezenți în hipotalamus. Această substanță reglează porția care ar trebui consumată pentru a face corpul să se simtă plin. Prin urmare, dacă există interferențe sau deteriorarea acestor receptori, aranjarea porțiilor va fi haotică și va determina o persoană să mănânce în exces și să provoace obezitate.
Acest lucru este evidențiat în experimentele efectuate pe șoareci obezi. Se știe că șobolanii au niveluri scăzute de melanocotrină 3 și melanocotrină 4, astfel încât nimeni să nu regleze porția de hrană care ar trebui să fie. În plus, melonocotrina reglează și frecvența de mâncare care ar trebui făcută într-o zi, când există o scădere a cantității de melanocotrină, frecvența de a mânca va fi excesivă și poate determina creșterea în greutate.
Sistemul mezolimbic
Mezolimbic este partea a creierului care reglează comportamentul, motivația, plăcerea și un sentiment de euforie cu privire la ceva care apoi eliberează hormonul dopamină. Atunci când mănânci sau bei ceva care are un gust foarte bun, sistemul mezolimbic va primi semnale de plăcere și fericire datorită gustării mâncării delicioase. Apoi, sistemul mezolimbic eliberează hormonul dopamină care provoacă sentimente de fericire și plăcere.
Hormonul leptinei
Leptina este un hormon format din celule adipoase, care este, de asemenea, responsabil pentru reglarea poftei de mâncare și a foametei în organism. In hipotalamus, exista receptori sau substante speciale care primesc semnale de leptina care vor fi activate daca nivelurile de leptina din organism sunt prea mari. Leptina va crește atunci când stomacul este plin și apoi va da un semnal acestor receptori. Receptorii speciali din hipotalamus vor primi mesajul că stomacul este plin și reduc foamea și pofta de mâncare. Dacă hormonul leptina este prea scăzut în organism, mâncatul poate determina o persoană să mănânce în exces.
Hormonul grelină
Spre deosebire de leptina, grelina este un hormon care te face sa vrei sa mananci si creste foamea. Grelina este produsă de hipotalamus și va apărea atunci când apar anumite afecțiuni precum scade cantitatea de zahăr din sânge, stomacul este gol sau când vezi o mâncare delicioasă sau o băutură răcoritoare. Semnalele de la vederea și mirosul sunt trimise direct către creier, în special către hipotalamus. Apoi hipotalamusul va spune corpului să elibereze grelină.
Când cantitatea de grelină crește în corp, stomacul se va goli automat și apoi se va întinde pentru a găzdui alimentele primite. În plus, grelina va stimula și glandele salivare să producă mai multă salivă, care ajută la procesul de digestie a alimentelor în gură.
CITEȘTE ȘI
- Atent! Alimentele acide fac ca pH-ul corpului să fie și acid
- 9 alimente eficiente pentru a scăpa de stomacul balonat
- Atenție, consumul de prea mult zahăr poate provoca osteoporoză
